Ştim ca Dumnezeu s-a folosit de un neamt, Johannes Gutenberg care a inventat tiparul. Acest om a facut enorm pentru ca noi sa avem astazi Cuvantul tiparit. Ce te-ai face daca nu ai avea Biblia?
Am citit aceasta descriere a lui Gutenberg pe un site german:
“Ca si antreprenor a fost declarat, a fost persecutat si alungat din oras. Fara indoiala ca inventia lui a schimbat intreaga lume: Johannes Gutenberg a creat baza comunicarii moderne.”
Mai tarziu, in vremea noastra, a aparut radio-ul, TV-ul si alte mijloace audio-vizuale. Nu ar trebui ca toate acestea sa fie unelte pentru indeplinirea marii trimiteri?
• Multe din mijloacele mass-media pot fi folosite pentru acei care nu stiu sa citeasca sau sa scrie. În lumea araba, mai putin de 50 de procente din populatie stie sa citeasca. Pot sa isi scrie numele si adresa, dar nu vor intelege ce scrie intr-o pagina de ziar!
• Daca vrei sa atingi inima si mintea ascultatorilor, trebuie sa patrunzi in spatele portilor inchise si a cortinelor de fier. În casele din Arabia Saudita, nu poti ajunge cu Evanghelia din afara – n-ai putea sa intri niciodata acolo prezentandu-ti legitimatia de pastor sau evanghelist, dar prin TV si radio poti patrunde in cele mai inchise locuri.
• Mesajul crestin se adreseaza inimii si mintii. Decizia de a-L urma pe Cristos provoaca emotiile si sentimentele tale. Iata motivul pentru care televiziunea poate dezvolta o dorinta pentru Dumnezeu, prin emisiuni eficiente. Oamenii privesc la TV ca sa stie mai multe, oamenii plang la TV, oamenii se implica atunci cand privesc…
Cheia comunicarii este sa folosesti cuvintele potrivite la momentul oportun.
Dar nu se rezuma doar la alegerea cuvintelor potrivite. Trebuie sa formulam propozitiile intr-un mod care atrage, asa incat sa castigam mintile ascultatorilor, telespectatorilor sau cititorilor.
Probabil ca tu, cititorule, stii deja cum sa faci un mesaj atractiv, dar daca decizi sa iti scrii mesajul, trebuie sa il organizezi altfel. Se spune ca daca iei o predica scrisa si vrei sa o publici ca si articol, poti sa arunci prima pagina, pentru ca, atunci cand vrei sa publici, se schimba regulile. În scriere, nu mai e nevoie de acel inceput, pe care noi il numim introducere, ci trebuie sa intri direct in subiect ca sa atragi atentia.

Am auzit o poveste despre un fost rege suedez. Era credincios si mergea sa-L asculte pe preotul luteran de la biserica din castelul regal. Dupa serviciu, a avut o scurta discutie cu preotul, despre predica lui. Curios, preotul l-a intrebat ce crede despre ea. Regele a spus: “Ai spus lucruri foarte bune si foarte interesante, dar nu mi le pot aduce aminte, pentru ca ai spus asa de multe lucruri astazi, incat nu mai stiu despre ce ai vorbit…”
Concluzia e simpla!

Ca sa faci o lucrare eficienta, trebuie sa fii calauzit de Duhul Sfant in fiecare zi. Puterea Duhului este o sursa disponibila pentru toti crestinii. Daca suntem deschisi, dornici sa fim calauziti de Duhul Sfant, Dumnezeu ne va folosi, te va folosi pe tine, biserica ta si mijloacele media disponibile pentru implinirea marii trimiteri.
Oamenii care au avut succes in lucrarea lor, nu sunt oamenii care doar au crezut in puterea Duhului, ci sunt oamenii care au fost calauziti, care s-au odihnit la umbra Celui Prea Înalt. Au fost calauziti de Domnul sa schimbe vieti, sa aduca alinare, schimbare in societate, minuni care nu pot fi explicate de oameni, in mod natural.
Provocarea este lansata. Cum raspundem?

Autor: Florin Iosif, profesor la Colegiul Biblic Est-European, Oradea, sectia Jurnalism-Pregatire media

Scopul nostru principal cu acesta vizita a fost sa-i revedem pe copii de la Internatul din Ungheni, dar toate scolile au fost in carantina timp de doua saptamani din cauza epidemiei de gripa AH1N1, asa ca am vizitat o parte din bisericile cu care a lucrat charity cup in vara.

De cum am intrat in  Moldova, sambata la amiaza, ne-am oprit in biserica din Sculeni, care are ca lucrare o cantina sociala unde hraneste la pranz 12 batrani necrestini din sat. Am avut acolo un program de zidire cu un mesaj, cantari si marturiile unora dintre noi.

Ajunsi la biserica in Ungheni ne-am impartit in mai multe echipe si am slujit sambata dupa amiaza in mai multe locuri, si anume : vizite la familii; lectie biblica la internat (unde erau 9 copii care nu au avut unde sa mearga chiar daca era carantina); vizita la centru de plasament din Cornesti, lectie biblica la grupa de copii de la biserica baptista Buzduganii de Sus; slujire la biserica din Cornesti unde era ora de tineret si evanghelizare.

Dumnica dimineata grupati in 5 echipe am participat programul de slujire la Biserica din Sculeni, Biserica din Cornesti, Biserica Baptista din Ungheni, Biserica Penticostala din Ungheni, si la Internatul Ungheni.

Am avut parte de o atmosfera frumoasa in grupul de misiune, si experiente zidit oare acolo unde Dumnezeu a vrut sa slujim.

Pacea Domnului Isus sa fie peste voi!

Daniel Samoila

Va mai aduceti aminte de Adrian Ambrosie si de Daniel Zafiris? Sunt doi baieti care la inceputul anilor ‘90 au jucat fotbal pentru Politehnica Iasi. Ambii atacanti, intre cei doi s-a legat o stransa prietenie care le-a influentat destinul. Acum, amandoi slujesc biserica evanghelista: Adrian este pastor evanghelic la biserica Eclesia, iar Daniel este unul din cei patru prezbiteri ai bisericii Filocalia.

Citeste articolul complet pe 7est

Prin harul Domnului am putut lua parte, alaturi de majoritatea liderilor crestini din Romania si a altor sute de lucratori implicati, la acest festival al sperantei care a avut loc intre 4-6 Iulie in Timisoara pe stadionul Dan Paltinisanu.

Intr-o atmosfera binecuvantata ne-am putut bucura alaturi de fratii nostrii din intreaga tara si de peste hotare, de ocazia ca prin cantari, marturii, predica sa-L vestim pe Domnul si modul in care El poate aduce nu doar speranta, ci si siguranta, in viata celui ce crede in El. Multumim tuturor acelora care v-ati rugat pentru ca Domnul sa foloseasca acest eveniment national spre slava Lui si mantuirea multora.

Ca unul care am fost solicitat ca in seara de deschidere – pe 4 Iulie – sa prezint marturia intoarcerii mele la Domnul, nu pot spune decat ca Dumnezeu a fost prezentat si m-am bucurat ca El mi-a oferit aceasta ocazie deosebita de a spune tuturor cum Isus Hristos, in duh si adevar este singura Cale spre Tatal, singurul Adevar pe care trebuie sa-L credem si Viata vesnica la care am fost chemati.
Multumesc tuturor acelora care v-ati rugat pentru mine si pentru noi!
Cuvintele ce-i drept nu pot descrie indeajuns bucuria pe care o poti avea atunci cand in partasie cu fratii il inalti pe Domnul. Cei care ati fost acolo pe stadion cred ca ati simtit intr-o forma sau alta acest lucru.

Desigur ca orice organizare a unei astfel de manifestari care aduce la fiecare intalnire peste 25.000 de oameni poate avea si plusuri si minusuri. Dincolo de aceste aspecte ramane bucuria proclamarii lui Hristos ca singurul raspuns ptr inima omeneasca. Si cum Asaf spune in psalmul 77:14, asa spun si eu :”Tu esti Dumnezeul care faci minuni, Tu Ti-ai aratat puterea printre popoare !”

Minunea pe care El a facut-o in aceste 3 zile de festival a fost aceea ca Isus Hristos a fost predicat, vestit, inaltat in mijlocul a peste 70.000 de persoane si a altor milioane care prin intermediul satelitului au putut intra in atmosfera de la Timisoara. Fie ca Dumnezeu din ceruri sa inceapa o revolutie spirituala in Romania si din Timisoara, orasul din care a inceput o altfel de revolutie in 1989.

Domnul sa fie binecuvantat in veci si noi sa ramanem sub binecuvantarea lui vesnica !

In dragostea Lui,
Daniel si Dina Zafiris

Sursa: filocalia.info

”s-au luat dupa lucuri de nimic, si ei insisi n-au fost decat nimic” (2 Împ. 17:15)

M-a frapat acest verset si modul direct al lui Dumnezeu de a o spune. Consider ca a primi acest verdict din partea lui Dumnezeu e ceva tragic; ca si creatie iesita din mainile lui Dumnezeu si destinata sa umble si sa locuiasca cu Dumnezeu, sa ajungi nimic (de nimic), nu poate fi decat tragic.

Umblarea dupa lucrurile de nimic… interesanta formulare. Întrebarea e: care sunt lucrurile de nimic la care se refera Dumnezeu. Versetul incepe: “Şi ei au lepadat Legile Lui si legamantul pe care-l facuse cu parintii lor si marturiile pe care li le daduse…” Lepadarea acestor trei lucruri – Legile Lui (citirea si cunoasterea Cuvantului Lui), Legamantul pe care l-am incheiat fiecare dintre noi cu El si aducerile aminte a tot ce a facut El in viata noastra, a lucrarilor Lui cu privire la noi atrag dupa ele verdictul lui Dumnezeu: “si ei insisi n-au fost decat nimic”.

Ce este interesant e ca, dupa ce se intampla aceasta lepadare progresiva, si poporul ajunge nimic – de nimic – tot ce le ramane e sa imite ce vad  in jur: “si au urmat popoarele in mijlocul carora traiau, macar ca Domnul le poruncise sa nu se ia dupa ele”.

Lepadand Cuvantul Domnului, Legamantul cu El si marturiile lasate in viata noastra, incepem sa imitam “popoarele” si adoptam in relatiile noastre ce vedem in jur, in familia si afacerile noastre, in slujba, educatie, studii, etc Datorita faptului ca Îl lepadam pe Domnul nu mai putem sa ne impunem si “popoarele” dicteaza norma. În confruntarea cu noi insine realizam caa nu mai avem putere, ca suntem “schimbatori”; nu mai conteaza ca nu ne tinem de cuvant, ca zicem una si alta facem, caci oricum nu avem putere. Nu mai suntem “morali” nici macar dupa standardul “popoarelor”, pentru ca, spre deosebire de ele, noi ne-am tradat idealurile.

Exista un paradox interesant: cand  poporul lui Dumnezeu parasea pe Domnul, ajungea mai rau decat celelalte popoare:  2 Împarati 21:9 “Dar ei n-au ascultat;(..) si au facut mai mult rau decat popoarele pe care Domnul le distrusese dinaintea fiilor lui Israel”

Versetul 11 spune despre Manase, regele lui Iuda, ca a facut mai rau decat tot ce facusera inaintea lui amoritii. E foarte interesant de vazut ca in momentul cand poporul Îl leapada pe Domnul, ei adopta nu doar un alt dumnezeu, ci pe toti dumnezeii popoarelor din jur, ca si cum golirea lor de Dumnezeu ii face sa soarba cu nesat din tot raul din jur. Cartea 1 si 2 Împarati prezinta amanuntit idolii care i-au adoptat ei in locul lui Dumnezeu, astfel aveau drept dumnezei pe: Astarteea- zeita sidonienilor, Chemos-dumnezeul Moabului, Molcom- dumnezeul fiilor lui Amon (1 Împarati 11:33), Asera (imagine de lemn a Astarteei feniciene), Baal, Moloh, intreaga ostire a cerurilor.

Ca alternativa la “a ajunge nimic”, Dumnezeu ii spune lui Solomon: “Daca vei umbla dupa Legile Mele, daca vei implini oranduirile Mele(..), voi locui in mijlocul fiilor lui Israel si nu voi parasi pe poporul Meu Israel” 1 Împ 6:13.

“Si tu, daca vei umbla inaintea Mea, cum a umblat tatal tau David, cu inima intreaga si cu curatie, (..) atunci voi stabili pe vecie scaunul de domnie al imparatiei tale in Israel”  1 Împarati 9:4,5

Dumnezeu se ofera sa vina sa locuiasca impreuna cu cei care umbla dupa Legile Lui, si tot El ia initiative de a le face un nume, cum I-a facut lui David, celor care au “o inima intreaga” pentru El si umbla in curatie.
Un exemplu de umblare in curatie in cartea Împarati este imparatul Iosia. 2 Împarati 23:25 “Înainte de Iosia n-a fost nici un imparat ca el care sa se intoarca la Domnul din toata inima si din toata puterea lui, intocmai dupa toata legea lui Moise, nici dupa el, nu s-a ridicat nici unul ca el”. E impresionanta intoarcerea lui Iosia (care incepe tot cu Legea Domnului, iar apoi cu intrarea lui in legamant cu Dumnezeu-2 Împarati 23:3) si ea e dovedita prin curatarea tarii de idoli.

Împaratul porunceste preotilor sa scoata din Templul Domnului toate vasele care erau pentru Baal si Asera si pentru toata ostirea cerurilor, si le arde; izgoneste preotii idolatri si impreuna cu ei pe cei ce aduceau tamaie lui Baal, soarelui, lunii, planetelor si intregii ostiri a cerurilor. A daramat casele homosexualilor care erau in  casa Domnului si unde femeile impleteau corturi pentru Asera.

A indepartat de la intrarea casei Domnului caii care erau inchinati soarelui si a ars in foc carele soarelui; a indepartat altare si inaltimi care erau de pe vremea imparatului Ahaz, Manase, Ieroboam si Solomon(!). “a starpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii si toate uraciunile care se vedeau in tara lui Iuda si in Ierusalim, ca sa implineasca astfel cuvintele legii, scrise in cartea pe care preotul Hilchia o gasise in casa Domnului. (2 Împarati 23:24)

Abia dupa o asemenea curatire a tarii, imparatul porunceste poporului: “Sarbatoriti Pastele pentru Domnul Dumnezeul vostru cum este scris in aceasta carte a legamantului” ss probabil ca raspuns la aceasta vine si replica din versetul 22  “Paste ca acestea nu se sarbatorisera din zilele judecatorilor care judecau pe Israel si in tot timpul imparatilor lui Israel si imparatilor lui Iuda”

Se pare ca nu se poate prinde adevarata semnificatie a Pastelui daca nu trecem prin etapa de curatire. Fiecare isi cunoaste inima, “dorurile” ei pagane si pornirile-i idolatre. Sa incepem de acolo de unde ne-am lepadat: de la Legea (Cuvantul) Domnului, Legamantul cu El si aducerea aminte a lucrarilor Lui in viata noastra. La imparatul Iosia restaurarea a inceput prin Legea Domnului, care l-a condus la intoarcerea lui si curatarea tarii de idoli.

Putem opta azi intre a merge dupa lucrurile de nimic si a ajunge noi insine nimic si a ne intoarce la Cuvantul Lui, sa reinnoim legamantul cu El si sa ne reamintim cum a lucrat El in vietile noastre. ACEST PAŞTE POATE FACE DIFERENŢA!

AL

(extras din Fila de Filo a bisericii Filocalia)